Stimularea electrică non-invazivă a creierului i-ar putea ajuta pe fumători să renunțe la viciu

Prin stimularea electrică non-invazivă a creierului folosind curenți slabi, fumătorii ar putea renunța curând la acest viciu, conform noilor cercetări.

Stimularea electrică non-invazivă a creierului (NIBS) este un tratament care poate fi efectuat folosind electrozi care furnizează un curent de intensitate scăzută prin scalp sau o bobină metalică care trimite impulsuri magnetice în creier.

• Cu ochii pe spațiu, Donald Trump și Elon Musk au planuri mari
• Este Pământul singura planetă din Sistemul Solar cu plăci tectonice?

Existe două metode, numite stimulare transcraniană cu curent direct (tDCS) și stimulare magnetică transcraniană (TMS), care sunt explorate în prezent ca potențiale tratamente pentru tulburările de consum de substanțe, depresie și alte probleme de sănătate mintală, scrie IFL Science.

Stimularea electrică non-invazivă a creierului a fost cercetată în mai multe studii

În 2020, FDA a aprobat utilizarea unui anumit sistem TMS pentru renunțarea la fumat pe termen scurt, după ce un studiu care a implicat 262 de fumători a arătat că tratamentul îi ajută pe oameni să renunțe la fumat timp de până la 4 săptămâni.

Pentru a determina dacă NIBS poate facilita abstinența pe termen mai lung, autorii noii lucrări publicate în Addiction au efectuat o revizuire sistematică a tuturor studiilor controlate randomizate care au folosit această tehnică.

A fost identificat un total de 7 studii, care au implicat 699 de participanți. În fiecare studiu, fumătorii au fost tratați fie cu NIBS, fie cu o formă simulată a tratamentului, care a acționat ca un placebo. Modificările în comportamentul de fumat au fost apoi înregistrate pentru o perioadă cuprinsă între trei și șase luni după tratament.

Ce au descoperit cercetătorii?

În general, fumătorii care au primit NIBS au avut de 2,39 de ori mai multe șanse de a rămâne abstinenți pe termen lung decât cei care au fost supuși terapiei simulate. Această rată de succes este superioară altor ajutoare pentru renunțarea la fumat, cum ar fi vareniclina, care este asociată cu o creștere cu 224% a probabilității de abstinență după șase luni, precum și țigările electronice, care sporesc șansele de a renunța cu 194%.

Într-o declarație, autorul principal, dr. Benjamin Petit, a spus că „în timp ce revizuirea noastră pare modestă, cu doar șapte studii incluse, un nivel scăzut de încredere și o variabilitate substanțială între studii, rezultatele par a fi robuste și ne simțim încrezători în a sugera că NIBS este o tehnică de interes pentru renunțarea la fumat atât pe termen scurt, cât și pentru cea definitivă”.

Renunțarea la fumat ar putea fi mai ușoară în viitor

Neurofiziologia fumatului (și a dependenței în general) rămâne prost înțeleasă, deși cercetările sugerează că pofta poate fi mediată cel puțin parțial de activarea unei regiuni a creierului numită cortexul prefrontal dorsolateral. Atunci când cercetătorii au analizat eficacitatea NIBS care vizează în mod specific această regiune, au descoperit că șansa ca un fumător să rămână abstinent timp de trei până la șase luni a crescut de 4,34 ori.

Și mai impresionant este faptul că ei au observat o creștere cu 464% a probabilității de renunțare atunci când NIBS a fost direcționat către cortexul prefrontal lateral și insula bilaterală.

„Mecanismele neurofiziologice care conduc la efectul terapeutic observat trebuie explorate în continuare pentru a înțelege factorii determinanți ai eficacității NIBS”, scriu autorii. În ciuda acestei incertitudini, totuși, ei insistă că „în viitorul apropiat, NIBS ar putea fi recunoscut ca o nouă opțiune promițătoare pentru a ajuta persoanele care doresc să renunțe la fumat”.

Vă recomandăm să citiți și:

Microbii din intestin ar putea fi responsabili pentru poftele alimentare

Cum modifică poluarea aerului țesutul pulmonar și favorizează apariția cancerului?

Sistemul de alarmă al creierului. Cum sunt suprimate gândurile intruzive și amintirile nedorite?

Nu toate tipurile de alcool influențează la fel nivelul de grăsime corporală. Ce băuturi ne protejează?